agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


print e-mail
Visualizaciones: 1469 .



Singurătate
poemas [ ]
din volumul "Contemporan cu Dumnezeu", Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2005

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [Marius Marian Solea ]

2005-10-05  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    | 



Singurătate


Am încetat de mult să caut mistere feminine,
cu forma singulară a acestei probleme culturale
o terminasem și mai înainte, pentru că, de fiecare dată,
simțisem cum se adâncește cald,
până la un punct.


dar liniștea ta a devenit, spontan, țelul vieții mele.
și m-am cocoțat pe câte un gând, până hăt, departe.
am tot cântat de acolo cu pasiunea din zori a cocoșului.
totul, pentru liniștea ta.
ești atât de expusă întâmplării,
cum să nu te plac?!
eu, cel care cunosc atât de bine timpul…


dar n-am să înțeleg niciodată de unde scoți tu
atâta iubire!


mă, muierea mea cu ochii închiși
ca ai puilor de mâță până în a noua zi,
pentru cunoașterea asta
vreau să fac în tine numai drumuri complete, drumuri care duc într-un loc cu importanță...
și am să te mototolesc la întrecere cu timpul.
dânsul, pe trup, iar eu, la suflet.
pe dosul mâinii, ca pe lut te voi întoarce,
înapoi la idee.


în lutul tău am să mă îmbrac
precum un gând de carne, gros, înveninat,
iar carnea mea va spune cărnii tale toate sentimentele țărânei,
pentru o vreme anumită.


mișcarea roții va fi cum și trebuie,
să poată ajunge în tine iubirea,
nici s-o sperie și nici s-o adoarmă.


dacă ne vede Dumnezeu și plânge pentru ce facem noi
cu carnea și cu dragostea Lui,
hai să-i cerem să plângem cu El!


ne vom sătura vreodată de această pulsație a materiei
prin tot felul de vene,
ritmurile timpului nu ne vor mai trebui.
și hai, până atunci, să râdem!


și râdem mereu până la marginile omului,
dar plânsul, desigur, este cu mult mai aproape...

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!