Ca un parfum persistă-n mine
Ființa ta după ce pleci
Stârnind cascade cristaline
Care-mi lovesc pereții reci

Tu nu mă lași să devin pustnic
În peștera-mi să mă închid
Văzându-ți zâmbetul fantastic
M-aș clătina chiar de-aș fi ... zid

Ești marmură și cânt măiastru
Venind de unde-aș vrea să fiu
Tu umpli cerul de albastru
De ce? ... nu știu.