Mâine mă recapăt alb, sunt tânăr și mă scurg scrântit spre catafalc
Mai încet, să nu-mi presar pe frunte puf de flori de plop topit în mai
Pe pervazul umed să pui cizme, lumânări de nuntă, coli de talc
Și pe umbra mea un strop de vodcă și o-nsingurare fără strai

Mâine mă destrăbălez, beau lumea șprițuită bine cu sifon
Înmoi Araratul ei de curvă în oceane verzi și-l ronțăi rar,
Fur mătănii de la sfinții putrezi, peste tata popa pun tifon
Inundat de-aghiasmă sfoiegită și mă vâr cuminte-n calendar