aș putea locui într-o vară
cu porturi de fum și corăbii mute
dar puterea mi-e secătuită de prea multe cuvinte
de unde vin ele și ce vor de la mine
nu am să înțeleg niciodată
știu că adun mereu
pietre
întuneric
ciorapi colorați
batiste fine de olandă
și nasturi de poezii

.......................................

Ion Mureșan avea dreptate
"poetul e ca un iaz vânăt toamna –
puterea lui e departe de el."
atunci pentru ce mama florii de cuc
gravitez în jurul soarelui
închipuind zăpezi în mijlocul deșertului

..........................................

în tramvaiul 41 vocile călătorilor au tăcut ieri
când le-am spus
cobor la prima
doar atât le-am spus
cobor la prima
se făcuse o liniște
de parcă dăduse duminica în ei cu zâmbet de femeie aspră
un negru subțirel și înalt mi-a strigat
doamna fac eu loc la dumneavostră
nu e cazul o ajutăm noi
i-au răspuns 3 gospodine și vreo 4 șlapiști
de parcă vreun accident fatal urma să aibă loc în curând
iar eu nu spusesem decât
cobor la prima
pe tonul meu cel mai normal posibil

furtuna de zilele trecute mi-a spart geamul ușii de la balcon
cioburile au căzut aproape de masa de scris
daniil îmi spune că ăsta e semn rău
de parcă e vreun semn bun
să locuiești într-o cutie de chibrituri confort I
cu 2 camere și vedere la parc

zic și eu
aruncând cu pietricele colorate pe geam
(într-o zi în fața ferestrei mele se va înălța un munte)
fii cu băgare de seamă
nu te încrede verii
mai bine desenează o barcă și pleacă departe cu ea

asculta poezia in lectura autoarei