Un copil plânge.
spuneam de multe ori
că o durere nevinovată
e mai sfâșietoare
ca o minciună frumoasă.

Inima umezită
devine roșu scurs printre coaste -
bucățele de iubire
se pierd zănatec
prin alte meleaguri
ale anatomiei.

Roșul buzelor pălește
albastrul ochiului
se absoarbe la cer...

Iubirea se risipește
în mii de frați și surori,
ajungând să acopere
sărutul lui Stănescu.


Un copil plânge.
iubirea i-a fost
distrusă și călcată.