agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Self-annulment is a prison... ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-09-18 | [This text should be read in romana] |
îmi pieptăn oasele șubrede ca o scară
pe care urcă cei care mă iubesc (nu știu dacă visul asta l-am mai avut o dată nu știu nici dacă am mai stat cândva așa de târziu întins ca o pânză de păianjen acoperită de carii pe lustra ce se întinde până la fereastra lovită de cancer) toți cei care mă iubesc rămân sus îmi fac din mână ca și cum mi-ar ventila viața în corp un puzzle alb pătat de păduchi albaștri ca ochii aceia pe care femeia îi deschide atunci când vrea să mă țină în brațe (da îmi amintesc când eram copil când fulgera sub patul din curtea cu pasări desenate carton căutam după ploaie păduchi în pene și îi puneam în cap să îmi poarte noroc pe brazda combinei ce-mi treiera firele de păr fără coloană vertebrală) sunt sigur că fiecare poartă cu el o scară pe care urcă păduchii albaștri ca ochii de femeie
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy