Priviți-mă!
sunt pe colacul wc-ului, în picioare, ținându-mi scalpul la mare înălțime

Cântăreața cheală dansează tango
ochi transplantați cu altoi de demență pe șolduri gonflate de Băltărețu’
playback! îmi urlă hipotalamusul zgâriat
curvă autohtonismă, ieftină
ți se bălește fardul pe rochia de mireasă
lupi fără dinți
imaginea baleată a limbii lor înroșite indecent
morfolitoare de pesmeți înmuiați în lapte de fostă speranță care amână gestul de a-și împreuna picioarele la răscruce
bea cuvintele cu tequila
gelatinoasă îmi curge în urechi
în căutarea indicatorului OpenArt
și fac gargară cu propria-mi vomă

Și-ți spuneam, Nora, nu poți rânji la nesfârșit,
că păpușile sunt hidoase
așa, cu fustele date date peste cap
îmi par zburătoare de la etajul 10 al unei zile imbecile
în care-ai simțit pământul sub tine


amânați zâmbetul
veți fi celebri din profil