Al lumii glas bătând ușor
În geamul de la poartă,
Trezește-n noi un simțământ
Pierdut de veacuri multe.

Ei nu așteaptă să deschizi,
Pătrund pe neștiute
Și te doboară din priviri
Cu bârfe și cu vorbe.

Distrug în tine taine multe
Și gol rămâi pe loc,
În fața celor ce-ți vorbesc
Cu bârfe și cu vorbe.

Dar ce le pasă?
Ce-au văzut,
De ce-au intrat în casă?
Pe ușa scrie lat și clar:
Nu-mi pasă de impresii!