Mereu parcă aud,
O voce ce vibrează;
Mereu parcă simt,
Un ochi ce mă străpunge,
Un ochi care mă arde,
Un ochi ce mă cunoaște
Și știe să citească-n mine.
Mereu parcă văd,
O gură ce mimează
Doar vorbe dulci și sfinte.
Mereu parcă te văd
Și-mi vine să te-ntreb:
"Tu cine ești? De unde vii?"
Și întrebări sunt mii și mii...
Dar nu pot scoate-un sunet
Și nu mă lămuresc;
Nu pot închide ochii
Și nu pot să gândesc
Iar toate-n jurul meu
Mi-arată chipul tău...
Eu dau din cap uimită
Și mă întreb cu frică:
"Oare-s indragostită?"