mi-ar face bine sa te vad
dupa atata timp
de cand te-ai aruncat i mare.
raman doar nopti
ca urme lapidare
a unui nesfarsit de anotimp,
cand se aduna crinii unui vis
prin librarii,
pe trotuare.
am rupt de-acum
si aur
si picioare
iar tarmul alb sub care ne-am nascut
s-anchis
ca un raspuns abesnt la intrebare