vând bucăți din suflet.

am început încă dinainte să mă nasc

unii plătesc bine, dar le strivesc fără să le pese

celor mai săraci le dau bucăți mai mari

și plâng când văd

că lor le pasă mai mult…



de-atâtea lacrimi mi se face dor de imposibil

țes lumi din alte bucăți de suflet

și mă pitesc în ele…

mereu se rupe țesătura la atingerea realității…



n-am mai rămas decât cu câteva petice…

le iau ușor în palme

să le respir nostalgia

și zâmbesc de fiecare dată

când văd că s-a mai dus un fir…



(8.05.2008, 00:07)