"deschide ochii!"mi se ordonă
Temut de ce nu știu c-ar fi după pleoape
Îi deschid tremurând
Și imediat dupa
Am văzut cum bezna presa
Tot puținul din camera mea.
E o liniste deplină
Și o gălăgie continuă.
De data asta am doar opt ochi
Înfipți în patru capete
Și nu mă mișc, că nu vreau,
Parcă știu de ce.
Aștept un pic și vad pe un perete
Deasupra mea,o măzgălitură.
Observ că gălăgia de acolo venea.
Tot ce Înțeleg sunt semne de întrebare.

Am zis : "Bun. Și acum?"
Și mi-a răspuns ecoul completând
"Nu ești nebun. Și acum?"
Răspund la orice întrebare
Să mă văd fugind
Dar sârme ghimpate se adâncesc în carne
Cu fiecare speranta în spasme.
Nu-mi simt o mână dar o vad singura de mine
Undeva în depărtare
Și urlu de durere cu salivă și sânge
Șiroind pe buze, bărbie, haine și călcâie.
Toate-s rupte și tăiate.
Găurite și-mpăiate.
Iar golite iar crestate
Pentru o ajustare nedorită
Și inima din mine nu moare
Și simt tot dar ea tot bate
Și bate și bate..
Aproape că nu mai are pentru cine
Dar insistă și bate în continuare

Îmi rup doi dinți smulgnd puțină sârmă
Să-mi cos cu mâna stângă
Gaura ce mă desparte
Acum de mâna dreapta
Ce o las departe..

Și mă chinui și ma doare
Și mi-e rău și n-am răbdare
Și buimac și consumat
O iau la nimereala spre o zare
Răspunsul la întrebare.

Și am putut dar încă doare
Și mă ustură.
Mă pun în vine
Și plâng și mă simt bine
Sperând că mă va lua somnul.
Și el mă luă
Și dorm cu o mână fără.

M-am trezit.
"Deschide ochii!" mi se ordonă.
Temut de ce nu știu c-ar fi după pleoape
Îi deschid tremurând și-mi văd aproape
Mâna dreapta și o simt. Nu ma doare.
"Tot ea va fi tăiată azi oare?"