mereu mă urmărește cineva
pe străzile orașului meu obosit
de fierbințeala asta a augustului

e umbra mea șifonată cu cravată la gât
e umbra mea care doarme într-o coastă de drac
e umbra mea pieptănată și singură

mi-am vândut umbra unor bancnote americane
cu ele mi-am cumpărat neliniștea
dar n-am putut scăpa de blestemata asta de umbră
m-am pomenit din nou cu sarcina ei în spate

am dus-o la eșafod
dar nici că s-a lepădat de mine
acum e mai rău

trăiesc cu o umbră fără țeastă
și plină de sânge
se luptă pe pereți denaturată și jalnică
se gudură pe lângă animalul din creierul meu

mă pândește la colțuri de stradă
mă apucă de gât la orice mișcare
îmi neutralizează orice contact

stop
nu are nimeni lipici pentru umbre?!






(MINUNEA VA VENI MAI TÂRZIU, ed. Feed Back, Iași, 2011)