Lui N. Spirea


între buzele casei am rămas închis
buza de sus peste care cade
apa caldă a verilor zgârcite
silind vrăbiile să facă semne către cer
buza de jos dând cu șarpele casei
de marginile pământului buza de jos a casei
străduindu-se (fără izbândă)
să traseze linii cât mai clare între cei vii și cei morți
de aceea când intri într-o casă
trebuie să câștigi bunăvoința buzei de jos
îmbăiată în degetele umbrelor
responsabile de fiecare trosnet din noapte
atât, nimic mai mult – între buzele casei
strivit de gândurile ce-și scot cozile printre pagini
încerc să îmi așez sub tâmpla dreaptă
o pernă care să nu se revolte împotriva mea.