cum se face?
cum se poartă un gând
pe care nu l-ai mai văzut
în nicio sală de așteptare?
cu ce trebuie să-l asortezi
ca să nu ai o ținută ridicolă?
ce croială trebuie să aibă haina care-l acoperă?
ce culoare trebuie să scoți din cufărul învechit?
și apoi fularul,
fularul verde pe care l-am găsit aruncat într-o amintire,
cu el ce fac?
oare aș fi mult prea precaută?
atâta caz pentru o simplă ținută.
și totuși dulapul se închide după lungi
confruntări identitare
din care nu mă aleg decât cu un corp
vag pătat de umbrele gândurilor.
din vitrină,oricum, întotdeauna
se vor auzi șoapte.