Se sparg cochilii

Sunt singura, ma plimb pe mal de mare
Se-ntinde-n urma-o dara cenusie
Ma bate vantul, plaja e pustie...
Sunt obosita, obosita tare...

Imi da tarcoale-un pescarus si tipa,
Pluteste-n cer molatica o pana
E ca si cum mi s-ar deschide-o rana
Si se-adanceste clipa dupa clipa

Imi umple marea urmele, le tine,
Le-mbratiseaza lacom si le-nghite
Se sparg sub pasi cochilii parasite
Si n-au ramas nici urmele din mine

Ma-nhata valul dintr-o parte, sare
Un altul si un altul sa ma prinda
Luceste marea galbena oglinda
Sunt obosita, obosita tare...

sanja-adriana
Roquetas de Mar