dacă aș glonțui copacii cu sentimentele mele
ar începe sa foșnească pană la haos
s-ar dezrădăcina

și-ar ascunde coroana în pământ

îi și văd bătătorindu-și pământul de jur împrejur,
apoi s-ar sufoca de atâta întuneric
și s-ar zmuci,
iar s-ar arunca
unul în celălalt.

dacă aș continua,
s-ar ostoi până la urmă
și chiar acum, la sfârsit de toamnă,
s-ar așeza liniștiți la marginea dealurilor.

le-ar lăsa dezvelite pe creastă să se vadă cerul din ele