Suflet chinuit
ce-și cântă amarul
deschide cutii
de soartă închise
în căutarea fericirii
în amalgamul de vise.
Sunt eu, sau tu
în vremea ce trece
suntem doar actorii
în piesa vieții
măști ce ascund
hidoase chipuri
împart doar iluzii
pe a vieții intinsuri.
Și-n stigătul mut
e atâta durere
cine s- audă
a vieții tăcere...
Suntem doar actori,
maionete cu suflet
a unei piese ciudate
privită cu zâmbet.
Este viața noastră
un spectacol efemer
unde suflete triste
mimează stingher
mirajul fericirii
ascuns în mister