fire de nisip
strânse într-o scoică;
mărunți nori-
adunați într-o găoace,
prevestesc cataclisme.
încinsă cu o cernită copilărie, mirosind a lămâiță,
mă întorc spre mine însămi:
culeg franjurile unui gând, unui suspin.

*
*
*


voi lăsa negurile serii
să acopere
surghiunul luminos al tăcerii.
umbrele mâinilor-martori cu aripi ai fericirii,
vor mărunți zborul fluturilor.
privirea în larg
va aștepta semnalul de plecare.

*
*
*
*

iarna a trecut...
mai multe ploi, poate vor veni...
mai multe lacrimi.
aceleași triluri vor anima pădurea
dar,
alte păsări vor zbura deasupra-mi-
alte doruri.

*
*
*

nor violet,
tighelit cu fir de aur-
între două dorințe se află numărul.


peștii spadă
străpung zidul calcaros al favorurilor-
se lasă seara peste insula ta!
iată, vin pescăruși la fereastră , să ciugulească fărâme din zori.



muștele, mai aprig
vor devora lumina!-
în inimă ilarității,
adevărul va explodă de râs,
într-o ploaie de stele.


ostenită de atâtea oscilații,
marea va retrage zeiței darul:
se vede nisipul!



*
*
*



puzderie de fluturi,
în fața focului dansează un fantastic dans.
petale albe se lipesc de geamuri-
e că și cum ar fi nins...
în a serii grabă.

*
*
*



pe terasa încercuită de valuri
incendiate de un magic cerc,
sorb cafeaua gândindu-mă la tine...
undeva între turnurile răsăritului și cazematele apusurilor
stai
în cumpănă.
oare, ce trăiri de cutremură?

*
*
*



nu știm de unde va mușca tăcerea,
ce răni va face singurătatea..
nu bănuim unde-i sălașul găunosului gând,
care macină mintea.
totuși,
fără să bubuie,
fără să clipească,
într-o clipă de singurătate, reculegere
lumina
acoperă și strivește putreda cugetare.



*
*
*




cerbi cenușii-
coarnele apusului
apleacă...spre mine.


arbori de ceață-
crengi
din iscoditoare priviri,
întind
pe nemărginitele, nemângâiatele mări.



pescari temători-
pe firul de apă al unui gând,
întors dintr-o durere,
aruncă
colților de rechini
dulceața iertării.


din coșuri de argint,
o iarnă târzie
oferă zbuciumatului trecător-
care nu aude sirena conștiinței,
pacea zăpezilor.


de pe botul mielului
se prelinge
pe nenăscute zboruri
mierea
cutezătoarelor
visuri.