Îți pun în palme moartea, ca un garson protocolar
Pendonosologii macabre aruncă un gasconic opiu în bizar
Ce nopți galastrice morbide, ah, sângele hain de van
Cât samizdism încerci să-mi dai, ce plâns antediluvian

Înfometatul gând galastric, sandou protocolar, sampan
Chin sanctificator într-un sanbenito, ce scrib nedescifrat anteprofan
Sunt pe altarul inimilor moarte cu sanctiatea unei vieți pe sanctuar
Tu screperul inimii mele, tu, scrimer ce-mi tai viața pe mortuar

Și-mi tulburi efebologia în ectazii de muribunde șoapte
Ce efectivism ectimic îmi lași pe gânduri, endeme fapte
În ritm de skiffle mor regrete, plutonieni ai morții mele
Talasice slalomuri parcă, pătrund în scripte ale nopții, stele

Ce slanguri folosești când cânți iubirea, ce slapstik filfizon
Profanator de slapuri ale inimii ce moare, ca-ntr-un slargando pe gazon
În antitempo îmi omori iubirea cu strokeuri de vânt
Iar eu, ca un latent, inept, m-aștept la un garou oficial într-un mormânt

Și-n ritmuri garmondice îmi oferi garibaldine gloanțe oarbe
Prin inima-mi o filacterială noapte ce pândește-aprins veninul și din cupe-l soarbe
Și mor în pancalismul hăului tău de vise, etopedie-n gânduri
Ce ficoporfirină ascunzi în sânge, tu, entonimul meu ce-l sorb cu fală dintre rânduri

Universul ficocrom al ochilor tăi falnici, trezește nebunia pe-a inimii etolă
Și fibrocordul mantic, în fideism, candoare, diftericele vorbe în aptă epistolă
Ador ciclamenul pielii tale în cicatrizate răni balsamizate
Și trupul tău, o, cuartic cicero-n diesterul de idei formolizate