sunt patru pereți doi dintre ei cu o fereastră
tavanul și podeaua
cea pe care am numit-o și încă o mai numeam iubită
avea obiceiul să se lămurească despre mine
în patul așezat cum e normal pe podea


când făceam dragoste priveam pe rând în tavan
pe peretele din dreapta patului este așezat tabloul
un portret al unei femei anonime
nici chiar pictorul nu a știut să o numească
i-a spus simplu femeie și a mai adăugat
ceva lipsit de importanță

când făceam dragoste aceea pe care o numesc încă iubită
se mai uita la cealaltă femeie
pe care o cunosc dintotdeauna


spațiul înțelege secretele și își schimbă uneori orientarea
pereții simpli capătă ferestre
tavanul devine perete iar podeaua tavan
mereu însă femeia din tablou preferă peretele din dreapta patului


iubita mea a făcut mai întâi dragoste
abia mai apoi a vrut să vorbească cu mine
m-a întrebat confundând tavanul cu unul dintre pereți
de ce am mutat tabloul pe alt perete și abia și-a dat seama de eroare
patul era acum față în față cu femeia cealaltă
priveam rând pe rând tavanul într-o dungă
acum puteam privi și podeaua
și în plus lăsasem și cuiul să ne zgârie ochii sfâșiind cearșaful neschimbat
nu m-a întrebat niciodată de unde apăruse și nici eu nu i-am spus
o sileam tot mai des să-și prindă gemetele în el
să-și manifeste extazul prin străpungeri nenumărate ale sânilor


îmi dau seama că am un plan
nu degeaba patul acoperă una dintre ferestre
în penumbră nimeni nu-și dă seama că facem dragoste pe un plan vertical
privind tavanul în stânga sus podeaua în stânga jos
tabloul direct în față
uneori par confuz dar cearșaful stătea sprijinit pe cui


mă orientam după soarele acela de rugină și după cutele radiale
și din zi în zi o apropiam pe fosta mea iubită de cui
până când am agățat-o în el fără nicio foame încet
așa cum aș face dragoste după miezul nopții


și ies la plimbare dimineața ca prima dată cu nenumita femeie
chiar eu neștiind cum să o numesc cu un nume și altceva
lipsit de importanță