Nu deconspir sursa de inspirație. Ea, Sursa adică, lucrează sub acoperire... :))

„Câți ani mai am de trăit,
Doamne mare, iubitor?“
„Încă nu ai isprăvit.
Să zic zece, pe ușor!“

Mândră foc și bucuroasă,
Alergă la coafor,
Se făcu tare frumoasă
Și ieși, cu pas ușor.

Nu știa sărmana fată
Că sub roți va nimeri,
Că de mâine niciodată
Nu s-a mai sulemeni.

Când ajunge-n rai păpușa,
Glonț se duce la Mărit.
Petru îi deschide ușa
Și-i zice: „Bine-ai venit!“

„Ai uitat de învoială?
Doamne, anii n-au trecut!“
„Așa e, dar sub spoială
Nu te-am mai recunoscut!“

Să Te cred, Doamne-i cu rost?
Ori nu ai recunoscut-o,
Ori fata dragă ți-a fost
Și pe-aproape ai cam vrut-o…