Ti-am pus o pecete in frunte,
O pecete ce arde.
Te-am insemnat sã vadã toti si sã plece ochii
Fãrã a-i putea ridica.
Sã treacã, sã te priveasca si sã tacã
Si sã le simti privirea cã-ti mangaie ceafa.
Si-n spate arsura vorbelor cu aschii de stâncã
Si gheatã.
Sã mergi fãrã putinã de a te opri
Legata sã fii...
De drum si drumul de tine
Te blestem !
Sã iti porti pecetea !
Te blestem sã nu poti scãpa de ea
Niciodatã; sã râzi, sã plângi si sã urli
Sub povara sa.
De ce ?
Iti spun eu :
Ai fost insemnatã...
Cu dragostea mea !