Nu vreau să știu dacă exiști
în soarele dimineții.
La noapte te vreau în somnul liniștit
și al tristeții.
Voi pune în geam o lacrimă
ca semn al disperarii
și voi lăsa durerea-n urmă
ca amintire a iubirii.
Iubitu-le!Auzi!!!Te chem și astăzi,
Ranâi te rog la mine.
Eu sunt aici, iar tu nu vrei sa vezi
că mie-mi este dor de tine?...