ai o privire de criminal încă mai poți
scăpa de ea
ultima dată te-am văzut la capătul
unei dâre de sânge
care se prelingea pe o gambă
străpunsă de cuiul ruginit
vorbeai cu cineva la telefon: de luni
se ridică prețurile la gaze și la lumină
aveai o voce răgușită
îți frecai ochii înroșiți de nesomn
tocmai atunci am trecut eu pe lângă tine
fața mea îți păru o ciudățenie
te gândeai la crima perfectă la pietrele
pe care ai fi vrut să le arunci
și nu ai îndrăznit
te chinuiai să faci câțiva pași spre
răstignirea din umbra bisericii
dar trupul îți rămânea neclintit
în mijlocul străzii


Privire de criminal 2

Ai o privire de criminal încă mai poți scăpa de ea

ultima dată te-am văzut la capătul unei dâre de sânge

care se prelingea pe laba piciorului

străpuns de cuiul ruginit

îți frecai ochii înroșiți obrajii triunghiulari

te loveai peste coapsele tari ca piatra

îți vârai mâinile de câteva ori în buzunare parcă dansai kalinka

monedele mărunte zornăiau, dar nu ți-ar fi ajuns de o votcă

te gândeai la crima perfectă la cuțite fără memorie

la obiecte contondente în formă de mădular,

căutai ceva prin buzunarele de la pantalonii verzi cu craci trecuți prin roua

dimineții

cuie șuruburi zăngăneau pe fundul buzunarelor

poate aveai nevoie de un orbit

dar l-ai mestecat ieri dimineața și toată noaptea și te-ai așezat pe boțul cleios

el lipindu-se de pânza pantalonilor cusuți la fabrica ionel

te băteai peste șolduri îți întorceai buzunarele pe dos

ce căutai?

un leu

nu un leu ci o

cheie

să descui ce să descui să încui ce să încui să intri unde să intri să ieși de unde să

ieși

tocmai atunci am trecut eu pe lângă tine

fața mea îți păru o ciudățenie

mă gândeam și eu la crima perfectă la pistoale înzestrate cu degete vii ce apasă

singure pe trăgaci

tu te chinuiai să faci câțiva pași spre răstignirea de la răscruce,

orbit

de soarele dimineții

îți suflecai pantalonii cu grijă,

de pe laba piciorului grațios al Celui Răstignit se prelingea dâra de sânge