Nu vă feriți de încăperea neagră

Botsch Robert




Am fost atâta de aproape ca mintile să-mi pierd
si tu mă-ntrbi acum de pot eu să te iert?
M-ai părăsit odată să nu crezi c-am uitat
Ce ai distrus în mine nu poate fi iertat.
Aveam un suflet bun si-o inimă curată
Acum e doar venin si-o inimă de piatră.
stiam ce-s clipe bune si eram fericit
Acum de ai mur n-as sti cine-a murit.
După atâtia ani când te credeam stafie
Vi si-mi spui că-n tine dragostea e vie?
Te-ai văndut la toti pentru nimica toată
Doar să-ncerci s-areti că nu ai altă soartă.
M-ai distrus odată multi spun ca sunt distrus
Când m-ai părăsit fericirea a apus.
Eclipsa fericirii în al meu suflet bate
Eclipsa nu va trece de atunci mi-e frate.
În vise ca prin ceată chipul tău apare
si acele vise sunt atunci cosmare.
Am ajuns la capăt mi-e frică să adorm
De atâta frică nu mai îmi e somn.
ÃŽmi amintesc pe vremuri ce fericiti eram
Inimile noastre băteau ca un Vulcan
Nu credeam în eruptie dar în vene aveai lavă
Iar eu zi de zit e ridicam în slavă.
si-mi spui că nu am stiut să te iubesc cum vrei
Dar te-ai vândut apoi pentru cătiva lei.
Când îmi amintesc de anii ce-au trecut
De tot ce am visat si tot ce am avut
Îmi amintesc de tine si-ncerc ca să te iert
Nu-mi pasă de nimic nu-mi pasă ce-o să pierd.
Dar nu te pot iubi si crede-mă că-ncerc
si în disperare spre nebunie alerg.
În minte am o use si-o încăpere mare
si de-acea use mă apropi în disperare.
Când voi trece pragul stiu voi fi nebun.
si dinspre acea use nu vine nici un drum.
Odată ajuns acolo nu mă mai pot întoarce
si tot veninul din mine călăi mir vo stoarce.
Dar vă întreb acum la ce mi-ar folosi
Sângele curat si-n cap doar nebuni.
M-am întrebat tot timpul sunt poate eu de vină?
Nu am putut să-ți dau o fericire plină.
Nu mi-am dat silința să aflu ce gândesti
Nu te-am întrebat sub mască cine esti.
Nu am vrut să stiu s-au am vrut prea mult
Când vroiai să-mi spui n-am vrut să ascult.
Să-mi spun că asta-i viața si să mă dau bătut
Să mă leg de-o viața care-i în trecut?
Să încerc să scap de neagra încăpere
S-au săncerc săndur clipele mai grele
Timpul meu s-a scurs acum e prea târziu
Sunt foarte fericit darn u stiu dacă-s viu.
Stau cu tine-n brațe într-o neagră încăpere
Sunt slab si ti departe dar cred că am putere.
Ei asta-i încăperea de care v-am vorbit.
Nu vă feriți de ea si bine ati venit.