dacă moartea ar avea mâini și picioare
și-ar veni la ore fixe acasă
să-ți toarne apă în vinul din cupă
dacă s-ar da huța în leagănul ruginit din fața blocului
și ar scrie poezie după miezul nopții
dac-ar juca șah fără să folosească regine și regi contrafăcuți
dacă și-ar plăti toate impozitele la stat
și-ar citi critica rațiunii pure
sau 20.000 de mări cât o leghe
dacă ar fi student și-ar primi o bursă
care nu i-ar ajunge nici de chirie
dacă și-ar lăsa cv-ul complet
pentru că nici azi n-am aflat câte veacuri are
dacă-ar fi mai cultă și-ar asculta Vivaldi
sau căderea mea peste marginea ușii
dacă ar ști cum miroase pielea caldă
a femeii care te ține-n brațe așa de strâns
că nu mai înțelegi cine ești mai mult: tu sau ea
dac-ar ști ce frică ți se face noaptea
după ce citești singur (ca-ntr-o chilie de munte)
poveștile sfinților despre demonizare
dacă moartea asta incultă (am mai spus-o)
prea deșteaptă necioplită diplomată și cum mai vreți voi
dacă moartea asta ar ști ce înseamnă
să plângi de floare de soare de lună de apă
de nimeni care te îngroapă de viu
dac-ar fi așteptat dimineața un autobuz de țară
s-o ducă-n miros de sudoare la destinații necunoscute săptămânal
dacă făcea castele din zăpadă când era copil
și-i înghețau degetele de la picioare
așteptând un prieten uituc
dacă ar respecta codul bunelor maniere
și n-ar mai veni nechemată
iar atunci când cineva ar chema-o
și-ar da seama că de fapt nu pe ea o cheamă
dacă s-ar însura ori mărita
ca să ne lase-n pace pe noi cei care-i devenim
miri și mirese cu forța
dacă se ducea la școală și trecea la toate materiile
mai puțin la chimie și sport
(unde deține toate recordurile)
dac-ar ști să râdă și de ea câteodată nu numai de noi
dacă ar fi ținut în palme trupul încă moale
al unui pisoi lovit de mașină
atunci zău
ce moarte-ar mai fi fost asta?