Ești o femeie frumoasă,
undeva în Bucureștiul
ce ne desparte în relative distanțe,
departe, aproape,
sărut și doar vis,
iubire neîncepută.

Privirile de sub ploile dorinței
mă vor leaga de neatins,
până când,
adormită pe umărul meu,
vei fi suflat în lumina de veghe,
devenind prin mine o alta femeie.

De atunci nu vei mai fi doar dorință,
ci mistuirea cunoașterii
și a dependenței,
căutare zilnică,
absențe,
pipăiri sângerânde ale conștiinței.

Mă vei căuta lăcrimând,
lipind sărat jumătăți de împliniri,
semănând dragoste
culegând risipiri,
pe locul gol din viața ta,
și pe urma capului meu adâncit pe perna.

De aceea îți spun,
rămâi o femeie frumoasă,
undeva în Bucureștiul ce ne desparte
în distanțe delimitate,
rămâi doar un vis
ce s-ar fi putut împlini.

Pan
24.07.2002.