azi m-am trezit fără să simt nimic. nici să gândesc
nu mai vreau. știu că reacțiile cu ritm necunoscut vor persista
ca un perete vâscos
mișcându-se la fiecare vibrație
doar un zgomot de fond lipicios va țâșni din piele
oamenii care vor trece azi pe lângă mine vor lua
pe tălpi și vor umple orașul de bale

tremurul
agresiv ce vine din exterior mi-l pot explica și zilele calde
fâșiile sterile pe care le înfășor în jurul corpului
seamănă cu zâmbetele unui orb

încerc să nu ating nimic dar
indiscreția gândurilor se întinde ca un strat de unt
pe obiectele de la micul dejun

și dintr-o dată simt prea mult
poate distorsionat. se strâmbă pielea și valul de pământ
de sub ea mă apără stângaci. azi cred că voi purta ceva alb
o cămașă de bumbac lungă, stupidă
legată la spate