Cuza Voda

Vazutu-te-am în pace suind scara marirei
Si-n pace luand calea augusta-a nemurirei,
O! scump amic, domn mare, o! nume cu splendoare
Sadit pe miriade de libere ogoare!

O clipa aparut-ai în planul veciniciei
Si vecinice mari fapte lasat-ai Romaniei,
Naltand din parasire antica-i demnitate
Prin magica Unire si sacra Libertate.

Ca norul plin de mană ce trece si revarsa
O ploaie roditoare pe brazda care-i arsa,
Si, stand apoi deoparte, în urma lui priveste
Cum brazda se deschide si campul infloreste,

Asa si tu din ceruri ai dulcea mangaiere
Si vezi a tarii tale frumoasa renviere,
Tu, ce-ai starpit cu sceptrul, unealta de rodire,
Din suflete si campuri samanta de serbire,

Acum te odihneste gustand eterna pace
In taina maiestoasa a mortii care tace,
Lasand o lume-ntreaga la tine să gandeasca
S-a ta legenda, Cuza! cu fală s-o rosteasca...

Sunt nume destinate, ca numele tau mare,
Să steie neclintite pe-a Timpului hotare
Si vecinic să raspânda o falnica lumina
Pe seculii ce-n umbra, trecand, li se inchina!