COPACUL

Vă rog să vă spuneți părerea acum
Cât sunt încă verde și am rădăcini,
Cât rodu-i bogat și pământul e bun,
Sau nu mă vedeți dintre ierburi și spini.

Degeaba-ncercați să-mi tăiați rădăcina
Cănd crengile mele încep să-nflorească,
Prin umbra mea deasă mai trece lumina,
Mai pot și lăstarii din mine să crească.

Topoarele vostre nu pot ca să taie
Copacul ce crește-ntrun an cât în zece.
Furtuna și ploaia mai pot să-l indoaie,
Dar umbra ramane tot deasă și rece.

Nu dați cu toporul, așa, fără vină
În pomul bătrân ce pământu-a umbrit,
Căci nu tai copacul ce crește-n grădină
Cât noii vlăstari încă n-au răsărit.

Doar crengile sterpe puteți să-mi tăiați.
Mai dați-mi o toamnă, căci vreau să rodesc,
La umbra mea deasă puteți să mai stați,
Cu seva din mine pe toți vă hrănesc.

Izvorul e liber, de vreți, v-adăpați,
Căci apa mea este și rece, și bună...
Sămânța și fructul puteți să-mi luați,
Dar nu mai veniți cu toporul în mână.