Într-o boltă de crengi
șerpuiau două umbre
pe vid

Un punct pacifist îmi ronțăia spinarea
colțuroasă pe un arc gotic sărat
semănam kodakuri oarbe înotând bizar
în heliu râzând gri la pădure
doi în patru timpi pierduți

Legată la un ochi mai vechi
bâjbâiam în pene undeva pe la picior

batista se coace la soare sub soldăței de piatră
cu brațele sparte o viziune din spatele roților
fluturându-și palma udă în curentul drept
efectul fluturilor pătrați bătând în ciment nerăbdători
împietriți după culoare

cauterizați