voi lasa in urma amintirea unei parti din universul meu.
tot ce a insemnat o fila din viata.
secunde ce nu as vrea sa le trec in amintire pentru ca ele au facut parte din existenta mea.
celor ce m-au cunoscut le daruiesc clipele cand sufletul meu a putut sa vorbeasca.
celor ce m-au atins chiar si in tacere le daruiesc clipele de trecere a mea pe aici.
nu sunt randurile unei despartiri, sunt randurile unei parti din viata.
nu e o scrisoare de bun ramas, e doar un epilogul unui roman din viata.
inainte sa schimb foaia destinului am scris poate anticipat o poezie ce se intituleaza
"cand nu sunt eu" poate intr-un fel anticipand ceea ce urma se se intample putin mai tarziu.
sper ca va veni un timp cand am sa continui sa scriu, atunci cand darul dat Dumnezeu
ma va ajuta sa fac asta.