Stii ca pot sa zambesc
Si cand decid
Sa ma supar.
Stii sa nu fii niciodata prezent
Cand te vreau langa mine.
Stii cum ma binedispune ploaia
Si cat de greu imi este
Sa accept continuarile
Avand in vedere
Cat de mult ma-ncanta
Sfarsitul diverselor povesti.
Stii ca nu-mi plac interpretarile,
Ca sunt obsedata de rupturi,
De moartea alba
A pasarilor care tac.
Stii sa ma faci
Sa rad uneori
Si ca trebuie
Sa ma lasi
Sa plang
Cateodata.
Stii poate prea putine
Dar stii sa uiti
Si stii sa ma iubesti.
Pacat!