E grav ! ii zise vraciul ;
Nu stiu ce te mai poate
Salva de-o lunga moarte.
Poate doar ceaiul verde
Den limba grea de clopot
Sa-ti mai dea viata-n clocot...
Poate doar amirosul
Den subtioara uda,
Doar sanul den femeie
Fierbinte de iubit,
Doar lacrima sarata
Den dragoste uitata,
Poate doar dant den fum
Al clipei care trece
Si poate doar racoarea
Den liniste de scrum.
E grav ! zise iar vraciul,
Caci toate-aceste leacuri
Nu pot sa te salveze
Chiar sigur si de-a-ntregul.
Si-atuncea te vei stinge,
Visul se va prelinge,
O sa te-usuci cu zile,
Din ceruri o sa cazi
Fara sa-ti stii menirea,
Cu numele de azi :
Un Om In Toata Firea.