Triunghiul spaimei,adoptat in Senatul Tacerii
inca mai sangera...

Iubito, ma chinui sa reconstitui
cubul nostru de-amintiri,
dar
pana si creionul refuza
sa-l mai deseneze...
Am ramas doar doua jumatati de sfera,
una
uitata intr-o piramida de lacrimi,
alta
inchisa ermetic intr-un cilindru de tacere.
Despartind imbratisarea sufletelor gemene,
soptita candva demult in palmele zorilor,
abisul de fapt a sfasaiat-o
in spatiu,
in timp,
in ingeri
si in uitare; dar noi...
noi nici macar nu ne mai recunoastem,
atatea secole sa fi trecut ?

Si triunghiul spaimei,adoptat in Senatul Tacerii
inca mai sangera...