Resurecție



Îngreunat și rece mă trezesc
în patul sepulcral,
mă-nmormântez din nou.
Un bal cu candelabre și orgii de râsete
se stinge-ncet.
Și-nvii din nou
același pat, dar alt decor
mă plâng, plutesc prin caldul eu.
Și-n ceas târziu opresc.
Mai mor o dată
și recviemuri dulci m-ating sublim
cu haine negre de satin,
parfumuri se topesc în chin.
Iar viu.
Colind greoi înnebunitele trecuturi
mă-nchid, mă strâng, mă rup;
Și vreau să cad.
Acuma muribund.


Cornelliu,
Mar 2000, Constanța