Difuz trecut



Oprește-mă la sânul tău. Tăcut
să mă îmbăt cu gândurile tale,
o singură idee-ți voi lăsa
din care răsări-vor flori de ceață
plutind pe un mormânt.
Leșini. Acum ascult o melodie rece,
mă chemi, m-atragi la urmă mă alungi
și-n mahmureala umbletelor mele
cu veștejite picături de brumă
topești în mine un descânt.
Curând. Dar niciodată nu voi mai visa
un gând sau melodie. Din farmecul
sicriului urlând te voi uita.
ÃŽnamorat.



Cornelliu,
Ian 2000, Constanța