cand gandurile tale imi spun ca au ramas /intr-o lacrima albastra de tot.. imi inalt linistea in amintire e tare mult de atunci... pasari cu tipat de huma umblau prin cerul privirii si ma priveai cum rasar a uimire peste iubrea ta in tacere auzeam cum se lovea de fruntea ta tacerea lunii... imi amintesc doar umbara ta cum ardea peste spini si imi aminesc cat de albastra era iubirea care m-a ridicat langa lacrima ta.... (culeasa de la un prieten Preot Stefan Andrei)