Vorbește-mi
Vorbește-mi ca și cum iubirea ar fi un pretext
să dezghețăm o calotă polară în virginitatea ei desuetă
Zi-mi despre numărul tău la cămașă, la pantofi, la sutien
poartă-mă doar pe jumătate treaz prin secretele tale de budoar
Voi da din cap din când în când ca un câine de mașină
așteptând cuminte să te dezbraci de rochie ca de un fel de prejudecată
ce mă oprește să te pătrund nerușinat între incertitudini
Vorbește-mi
Vorbește-mi ca și cum m-ai fi așteptat închisă în chihlimbar
atâtea secole câte palmele mele pot să-și închipuie doar goale de mine
Zi-mi mai bine despre nașterea ta dintr-o femeie țipând
despre calul care ne va alerga nebun spre o picătură de sânge
Mai spune-mi de tine, mai spune ceva blestemato, gâfâie, înjură-mă
Amintește-ți subit despre babilon și trage-ți ciorapii pe glezne
Ca o visată, ca o plătită, ca să mai stai naibii măcar o oră...
Vorbește-mi
Vorbește-mi ca și cum nu te prefaci că vezi al nouălea cer
Recită-mi cu mii de sssssss-uri din Florina Zaharia
Înjură-mă la ureche, oricum orgasmul o să întârzie
El nu vine niciodată la timp, de parcă nu ai ști, de parcă nu ai ști
Lasă-mă cu țigara aprinsă între degete, cu scrumiera pe piept
Ia-ți banii și du-te odată nesătulo, în seara asta nu îți dau bonus
Doar am să te strig încet după ce ai să ieși machiată proaspăt pe ușă
Vorbește-mi!
Orice
Numai vorbește-mi!