Va decalibrati
sufletul,
si mana ce scrie,
in instantanee slute
cersind plinatate
unui ameste seminal,
si totusi steril,
de cuvinte destepte...
"Maria ta cititorule,
indrazneste de te mozoleste
cu noi in gelatina proaspata
a prea fecundului abstract..."

Reclama:
Decat tampitul lui Kafka
mai bine "idiotul" lui Dostoievski.

Sictir rutinei in abstract,
sictir talmudistilor,
la ordine cu voi,
serviti cum se cuvine
patria cuvintelor.
Nu care cumva Eminescu,
Celestul Eminescu,
va apare,de pe acum,ceva... banal?!

Si ce o sa mai radeti
cand eu,
cuminte si obedient de fel,
am sa declar:
fireste dar ca sunt destept,
indeajuns de destept
pentru a pricepe
cat sunt de prost.

De asta indraznesc a crede
ca asta mi-i precum cantecul de lebada
in ale poeziei;
destula dare de modestie-i
in mine
pentru a nu recunoaste
ca nu STIU sa fiu poet.
Dar POT,caci sunt
cineva care-a iubit
si iubeste,
si-atunci a incercat
sa-si arate pe toate fetele,
firesti si nefiresti,
potenta iubind,
si-a nimerit,hazard,
si-n cateva trairi
ce de la sine i s-au scris,
uneori,in rime.

Ok,ma recunosc,abdic
din ale poeziei,
rusine sa imi fie,
dar ce vreti daca n-am stiut
ca se cerea a fi destept
pentru a fi la gratia celor primind...
Mila dar,nu-mi cenzurati
ultima spovedire,
caci poate mie primul imi dedic
aceasta scriitura.
Am fost si eu de cand ma stiu
un aspirant la talmudism,
mai tineti minte copiii tigani
jucand karatele de dinaintea filmului
de pe marele ecran?
Daca aveam pe-atunci curaj
si eu cu ei la lupta ma luam...
Dar viata poate nu-i
doar un spectacol...