Se clatină clopotnița luminii
Și pașii-s refuzați de munții răi,
Iar până mâine m-arestează crinii
Că am tânjit prea mult la sânii tăi.

Chiar sânii tăi lipsiți de libertate
Sunt revoltați și sar din închisori,
Dar ce pirat n-ar vrea să-mi fie frate,
Când ar vedea asemenea comori?

Ori sunt ai tăi, ori sunt ai nimănuia,
Dar ca să-i văd mai des aș cugeta
Să cer azil politic la gutuia
Ce arde peste cărți în casa ta!