si am sa ma scufund...
si am sa ma scufund in albastrul
si in rosul tau,
in cerul ochilor tai
si in cerul gurii tale,
cazand perpendicular
peste tot ce ai putea avea paralel in tine.

oho! si cum mi-i asteptata scufundarea!...
rechinii stau la prada
in oceanul ochilor tai, rechinii asteapta prada
rosului ranilor mele, ranilor tale,
ranilor intamplate si neintamplate
perpendicular pe pielea mea,
sau poate pielea ta,
de un albastru infinit.

si te vei scufunda...
si te vei scufunda
in marea deziluzie a firii,
in marea de un albastru pur
a cerului meu
pierdut in cerul tau pierdut,
si mistuit
de-o flacara mult prea rosie
nu voi mai fi
nimic,
nimic,
nici albastru,
nici rosu,
nici eu,
nici tu,
nici o piele,
nici un rechin,
nici o mare,
nici un fir de nisip.
nimic.