Când ai plecat venind la mine
Tu, stea ce cazi din infinituri
Și tu, cărare nepătrunsă de idei
Și vise fără margini clocotite?
ÃŽn zbucium nefiresc de creator,
Idee ce departe-mi e în amintire
Un brusc final, dar parțial,
Ca din tăierea dureroasă să se-ivească
Un nou și vechi lăstar de vise
Ce nu e mine și ce nu sunt eu...