Privesc in jos
Fereastra-i firul ce ma leaga de lume,
Surprinzator ma vad alergand si culegand iluzii,
Flori fara petale,
Ganduri complementare
Gandirii.

Totul are un rost, dar nu-l pricep.
Deodata plang
Si nu-nteleg ce se-ntampla
Si pe jos vad
O umbra.

Umbra se suprapune cu iluzia,
Cu halucinatia de pe strada
Si gandul revine
Ma vad transpusa-n alta ipostaza.

Inchid ochii,
Imi golesc mintea
Si incerc sa privesc din nou.
Vad clar
Acelasi lucru.

Ma transpun in mine,
Realul e vis
Si fereastra-i oglinda.
(24.octombrie.2003)