Firește,
nimeni nu mă iubește,
cum nimeni nu țâșnește
dintre hăuri



între silabele
sufletului meu,
vag Dumnezeu
cu ochii în ceață.

Așa cum sunt,
un turn de feluri
de mâncare,
sconcs cu sosuri

de martir,
așteaptă, omule,
așteaptă!