Visez iubirea ei, mi-e frig
Respirã gheaþa-n sânge
Se depãrteazã chipul ei plin de dispreþ
Încerc sã o ating... un aer greu se lasã peste piept
memoriile Mor
Rãmâne agonia
iar mã-nghite-acea spiralã. Regret – îmi amorþeºte gândul.
Deci, iar iau viaþa de la capãt.
Copilul singur închis în întuneric
are faþa violet.