ma uit in sus spre ceru-mi inrosit

si sangerez doar palid vers,

Privesc si tac...a suflet umilit,

iar timpul meu a inghetat din mers

intr-un tinut cu OAMENI bravi,

unde barbatii nu sunt sclavi

si ELE torc doar dragoste si dor,

iar pruncii de foame nu mor.

Acum traim doar un imens delir,

unde doar hotul e fachir

si doar uratul e frumos

Traim...sa ne mintim in van

si ne spetim in grele munci.

O clipa mi se pare-un an...

si lebedele ne sunt curci,

si cerbii ne sunt boi de jug

iar ZEII!doar de ras ajung;

foame...frig ...copiii plang,

destinu-i doar val sau vant,

barbatii nu-s decat statui ce tac,

poetul-i doar un simplu mascarici,

femeile-s barbati mai mici-

iubiri inabusite sub capac...

Traim!in cel mai stramb normal,

nu mai ma-ntreb si nu ma mir

se joaca "drama lumii" la final

e publicul si scena in delir!

o replica...un menuet

Un ultim si umil sonet

Traim!spre a muri incet...

sunt mut de-atatea vorbe,

ce-au inghetat pe buze

alaturi de saruturi-fluturi,

ce-ncet ma-neaca tandru-nisipuri miscatoare!?

sau rece noapte?moarte...

mi-e lacrima onoare si sufletul desert,

mi-e dulce purgatoriul si clipa verde-praz;

sunt azi in agonie si maine in extaz!

mi-esti muza ce ma-ndeamna

ca sa iubesc si iert fantasme,

ce ne mint duios...