mi-au iesit dinti colturosi in locul buzelor
oamenii pamintului m-au intors cu capul in jos
sa le brazdez gradinile
apoi am inceput sa scot vorbe de duh
coborite dinspre glezne catre limba
oamenii apelor m-au intors cu capul spre larg
sa le salvez corabiile
seara tirziu ochii mi s-au dat peste cap
derulind trepidant amintiri despre voi
oamenii aerului m-au intors cu capul spre zori
dintr-o monotona credinta in ziua de miine.