agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-09-01 | [This text should be read in romana] |
A black winter day
e o zi obisnuita in care ninge cu funingine sunt cosarul propriului meu vis infundat cu uleiul negru al ninsorii de iarna si incerc sa ma inteleg tinand plus infinit in mana stanga si minus in cea dreapta incerc sa ma urasc numindu-ma multimea numerelor reale e o zi obisnuita pentru pomii de catran si brazii din smoala pe care daca i-as atinge m-as putea pata cu poate mai mult decat o parasire cu poate mai putin decat un alt trup si ah, daca eu sunt multimea numerelor reale atunci cum mi-as putea strange sirul irational al vietii in brate ? pentru ceea ce-mi trece de mana stanga - Dunarea, Carpatii, dunga departarii sau sirul numerelor rationale ridic scuturi de frig cu bataia inimii iar pentru ce e dincolo de mana dreapta - rosul buzelor, gamalia tristetii prin care trece firul singuratatii, sau numerele complexe - lanci de ceata izbindu-le. e o zi obisnuita, dar tu stiai asta deja calule gura mea zambind nu e decat semnul potcoavei tale in zapada, si al tau galop rapaind in seara in fata pasilor mei lenesi la fel cu pleoapa pentru ochiul adormit. e o zi obisnuita dar tu stiai asta deja melcule, coarnele tale stau parame intre mine si somn cu cate un ochi deschis in pectoralii mei da, e o zi obisnuita dar tu stiai deja asta, tu oricine ai fi nu mai conteaza tinand plus infinit in mana stanga si minus in cea dreapta, vreau sa ating fiecare numar lipit de fiecare lucru ah, si cifra zero - prezentul meu oval si gol, imi voi pune aracet in palme pentru cand am sa fiu ecuator intre cei doi poli. Text Cand trec musonii in cadenta strivind sub pas fruntile in holuri de apartamente, imi slefuiesc tampla cu obrazul tau si o atarn contoar deasupra usii. Cand bate briza-n maluri flecuri lipindu-le de pereti lambriuri, imi scot inima si o arunc vizor in lemnul usii. Iar cand ciocani, ea bate din aripi si te apuca raul de inaltime si dispari, nestiind ca e numai dragostea mea mare in jurul careia se aduna pescarusii. Scurt poem Daca tu ai fi o tigara in loc de plamani mi-as pune doua capete de papadie si apoi m-as apuca de fumat. Batranul orb si Cristina falusul privirii mele penetreaza departarea, si pentru ca s-a nascut frigida ea nu vine cu tine la pupa unei imbratisari cand vorbirea devine pirat cu picior de lemn din semnul exclamarii si carlig in mana dreapta din semnul intrebarii linia lunga a palmei o infasor nylon pe mulineta lansetei si te intreb daca nu vrei sa te invat sa pescuiesti, dar nu e balta in care sa arunci si va trebui sa plang din nou apoi in loc de mamaliga si rame sa-ti agati inima in ac si sa azvarli pe langa secundele trecande fosnindu-si obrajii de firele de trestie, cu pistruii sarutand pe tample orele de singuratate tremurande - si numai bancuri de ganduri se vor plimba pe langa pluta ta, iar eu imi voi plange gavanele, si numai bancuri de nopti nedormite se vor plimba pe langa pluta ta iar eu imi voi plange ochii cu totul - si unul in fata celuilalt ne vom vorbi "Batranule orb, ce trage la inima ?" "Ah, dar deja a tras..." "Dar nu simt nimic, nu simt nimic batranule orb" "Ah Cristina, tocmai tu nu stii ca la inima trage retina ?" Revelatii apropie-te de acest brad si ia-l in brate, nu, nu vreau sa o facem pe la spate, dar a inceput sa se usuce iar tu ai fost nascuta cu scoarta cenusie in loc de piele, o sa treaca iarna, frigul, maretia globurilor de cristal suflate din narile lupilor si asemenea cu butoiasele la gatul Saint Bernarzilor ne vom atarna unul la gatul celuilalt amintirile si adolescenta mai sus si mai prelung decat fulgii privirea ta de neinsotire cu seara, am s-o tin hanger la brau si-n verile prea calduroase voi strapunge cu ea dupa-amiaza apoi mai jos si mai departe ca nivelul marii in menghina cozii ochilor, pe campia copilariei mele am s-o fac nod in capul lasoului trofic pentru gatul bizonilor si din nou va veni iarna si-mi voi spune "apropie-te de acest brad si ia-l in brate, nu, nu o sa ti-o puna nimeni pe la spate" dar e singurul cenusiu de pe creste iar tu esti singurul de pe aici cu pielea verde. Camera cu dioptrii ( pentru distanta ) I Apropiere pana la absenta a unei prezente si Pereti lichizi scurgandu-se in tocul ferestrelor cu dioptrii prin care mana trece, de-a lungul furnirului zac trupuri de zei impaiati si cranii de fildes pe care un orb le curata cu aspiratorul. zac experimente nereusite - melci cu inimi in coarne greieri cu antene din corzi de chitara si cai potcoviti cu limbi de vizitii. Absolut toti vor sa priveasca pe fereastra, dar absolut toti si nu numai isi aseaza propriile suflete pe tabla pervazurilor si le fac vant de la etaj pentru a le vedea mai bine. Unii isi reteaza propriile degete si le arunca pe tamplele trecatorilor sau picioarele cu talpile pe luna, Privind pana la dincolo-amanunt si chiar mai departe, mangaierea, pasul singuratatii. Se face coada la usa - sinucigasii isi apropie lama de venele mainii scoasa intr-o parte pe fereastra indragostitii privesc prin geam orizontul iar broastele nuferii deghizati in secunde. II Dar apoi mi-au scos ochiul si l-au aruncat pe geam si sunt mult prea aproape de mine insumi acum Pe strazi toate taxi-urile se strang in unul al singurului dispecerat - ochiul meu si stau o suta de femei facand cu mana iar eu nu stiu pe cine sa iau stau o suta de semafoare pe verde si nu stiu pe care sa trec se strange soseaua nationala cerc de plastic in jurul braului meu iar din senin un acrobat de circ imi striga "da din buric, n-ai buric nu faci nimic" si imi scot hainele, gandurile, sentimentele si le arunc pe geam iar afara se innoreaza, ploua, si cade piatra cat oul imi lepad trupul si-n dimineata aluneca bruma si mai presus de toate lepad apropierea, departarea, pipaitul si auzul pe post de spoilere si stopuri apoi privesc in retrovizoare - III vad turlele poleite cu maxilare de zei catedralele fosforescente Colosul din Rhodos stand in 69 cu Statuia Libertatii si albastrul voyeur al boltii vad schele rezemate de curcubeu si ingeri urcand cu mistriile in mana vad vantul imbracat in ospatar golind campiile de scrum si soarele stingandu-si cate un muc de raza stau in fata primului nuc din care am cazut in copilarie imi curg ochii prietenilor din genunchii juliti librarii se ridica pe fiecare urma lasata iar darele lacrimilor mele se transforma in main linkuri de download pentru Yahoo Messenger, mIRC si Internet Explorer IV sa navigam sa ne bagam piciorul o sa fac add pe messenger celui ce eram inainte sa te cunosc ma voi conecta pe Undernet sa fac A(ge)S(ex)L(ocation) PL(ea)S(e) cu Moirele si-o sa-mi fac mail cu unlimited bandwith pe http://mail.mereu-tanar.ro sa-mi faci attach cu anii pe care i-am pierdut asteptandu-te si pentru ca-mi place la nebunie webdesign-ul trimite-mi prima noapte de dragoste a noastra in format HTML pentru toate femeile ce m-au insotit si nu mai sunt, o sa le iau chipul tanar si-am sa fac advertise pentru real estate si-n final, dupa ce ma voi satura am sa floodez toate main serverele pana cand internetul o sa se duca dracu' V da, ma voi intoarce in camera cu dioptrii unde in loc de poli voi pune pamantului doi ochi turbati de doberman si buzele tale in locul marginilor groapei Marianelor si clipind prin mine pana se va alege cu retinele sparte sa fii sigura ca n-am sa fug, ci il voi saruta atunci cand va incepe sa ma latre Inscriptie veche in miez de noapte mi-am uns gandul cu fosfor si apoi l-am indreptat catre mile dar ah, tu-mi spui ca inca nu te pot cere de nevasta si fug in parc si zeilor nichelati pusi in loc de fantani arteziene le povestesc despre noi apoi in miez de zi pun scari rulante dorului si-l indrept catre tine dar ah, tu iar imi spui ca nu te pot cere de nevasta si fug in parc si oaselor fruntii puse in loc de banci le povestesc despre noi apoi dupa-amiaza imi las degetele trunchiuri de brazi uscati in poiana palmelor tale si ah, pare a fi din nou prea devreme dar iti pui genunchiul pe o radacina si-mi soptesti ca azi pot sa te cer de verde *** I ma uit la pasarile ce stau pe firul de telegraf si nu-mi vine a crede ca nu se curenteaza apoi privesc firul albastrul de care stau agatat si ma gandesc ca daca nu as atinge cu picioarele pamantul as putea fi altfel reusesc sa stau atarnat numai de firul albastru doar serile cand alunesc in somn, cand firele de praf atingandu-ma fac scantei pe care le numesc vise si tot ce ma atinge - prima dragoste din gradinita, primul set de puzzle si penarul din clasa intai se electrizeaza - II in serile cu vise vin cu genunchii langa talpile tale cand ninge cu Chappy si Pedigree iar timpul satul doarme cu botul pe labe torn vasilina padurii pe balamale si dupa verde trimit sageti de pasi infigandu-se in scuturi barbare Ahile, Ahile, intoarce-te sunt eu, Tethis! Agamemnon si Troia nu mai exista, azvarle scutul si ia-ti in mana inima sa-ti desenez 4 anotimpuri ce aidoma cu mirosul de Rexona 24 din 24 de ore persista! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy